Emotie de toamna ... cu tine

Mi-e dor sa scriu pe blog. Mi-e dor sa imbratisez oameni dragi. Mi-e dor de discutii serioase. Mi-e dor de soare. Mi-e dor de colegii mei de liceu. Mi-e dor de zambet. AZI AM TRAIT UN VIS!!! Am primit ce doream de mult: un zambet, o imbratisare, o discutie, ceva serios si mult soare. Chiar adac azi a plouat, pentru mine Soarele a iesit dintre nori. Am simtit azi ca traiesc inconjurata de oameni care merita, de prietenii mei, de cei mai buni prieteni, de el .... De mult nu am vazut oameni fericiti in jurul meu, oameni care sa zambeasca, oamnei care sa iubeasca. Parca traiam intr-un labirint in care fiecare dintre noi statea in casuta lui, fara sa iasa. Azi ne-am intalnit cu toti! Am recunoscut valori, am pus la cale viitorul, am discutat chestii de "oamnei mari".
Am fost in sarbatoare 2 zile, sarbatoarea vietii! Am petrecut 5 ore unul cu altul, iar timpul a stat cu noi, in loc. Parca ne pregatise "vacanta"pe care nu am avut-o pana acum. Am simtit cum "o lalaim", de data asta impreuna, am povestit despre toate, de la debite si kg/metri cubi pana la al doilea Razboi Mondial. Multumesc pentru soare.
Am reusit sa mai ating 2 varfuri saptaman asta. Unul l-am urcat incet dar sigur, iar rezultatul a fost pe masura asteptarilor, iar cel de-al doilea sper ca data asta l-am atins definitiv.
Incepe scoala. 1 octombrie. Ma intreb inainte sa dorm, de ce nu am plecat pe 15 sepembrie la scoala? Acolo parca trebuia sa fiu, la liceu... aaa, sunt la facultate. Oare ce o sa fac pe acolo?! Eu am emotii si ma pregatesc ca o scolarita de cls I ..... :)), sper sa ma descurc.

Va place Nichita Stanescu?

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.