Iata ca am si eu internet si calculator.
Deja sunt de o saptamana buna aici in Graz si ma simt mai bine. La inceput a fost mai greu. Nu imi gaseam locul, ma simteam inutila si nefolositoare. Vroiam sa comunic si sa impartasesc lumii toate gandurile si emotiile mele. Am inceput sa tin un jurnal. Dar de acuma pot sa comunic. Pot sa va impartasesc din exeperienta mea de aici.
Prima saptamana a trecut. Nu stiu cat de repede sau de incet. Am rezolvat fel de fel de lucruri necesare sederii mele aici. Acte, conturi, avize si alte hartii. Sunt ok acuma. Stau cu acte in regula! Am inceput sa ma implic. E foarte important pentru mine sa fiu antrenata intr-o activitate. Nu sunt obisnuita sa pierd vremea. Stiu ca de important e timpul si pretios.
Mi-am luat si un calculator. E altfel. E legatura mea cu cei dragi de acasa, cu o activitate, cu ceva care sa ma solicite.
Duminica, 8 Martie am iesit in oras. Dupa o saptamana de plouat, duminica a iesit soarele. Am iesit in centrul nou si cel vechi. Am intrat intr-o biserica, am stat la slujba, am aprins o lumanare, am spus o rugaciune. Apoi, langa biserica mare si frumoasa pe care am vazut-o, am vizitat si un Mausoleu, unde este inmormantat un rege renumit al Austriei - Ferdinand al II-lea. Extraordinar de frumoasa arhitectura si stilul gothic.
Apoi am fost la muzeul popular al regiunii Styria, regiune din care face parte si Graz-ul. Am citit mult despre istoria locului si despre ce este in oras si in apropiere. Mi-am luat o carte utila, cu harta orasului. Am pornit, mai apoi pe strazile inguste are Graz-ul. M-am delectat la o cafea si o prajitura cu ciocolata. Am poposit in parc unde am citit. A fost soare, a fost frumos. Am decoperit locuri noi, oameni, obiceiuri si traditii. Cladiri, istorie, soare si multa voie buna.
Am cunoscut atat de multe aici, dar cred ca o sa tot descopar cat stau aici.
La scoala am fost de 2 ori, la 3 cursuri. Am ramas socata de cate aspecte pe care trebuie sa le mentionez. Cand am intrat in sala de curs, erau aproximativ 35-40 de tineri (98% baieti - cele 2% erau chiar 2 fete), toti eleganti, cu laptopurile pe masa. Eu am stat timida intr-o banca, mi-am scos caietul si creionul si am inceput sa notez. O profesoara din clasele mici imi spunea mai demult - se invata cu creionul in mana! si e foarte adevarat. Cursul s-a tinut in limba germana. Era un dute-vino in sala de curs, foarte moderna. Studentii amncau, beau asa sau cafea, mergeau la bufet dupa o cafea, se jucau sau povesteau online. Toate in timpul cursului. mi s-a parut lipsa de respect fata de cel care vorbeste, pentru ei, timp de 4 ore. Me rog. Stiu eu ce am si ce pot. Imi cunosc valorile in care am crescut si nu le schimb pentru nimic si nimeni.
Am primit si aplauze ... car erau batai in masa. Nu am inteles prima data, dar m-am prins repede. M-am prezentat frumos in fata colegilor si cred ca e ok. Sper sa fie ok.
Sunt implicata in activitati si vreau sa ma implic. Astazi este o intalnire intre stundetii internationali si profesorii din facultate. Eu cu un tip din Germania si toti profesorii. Ma rog, nu stiu daca vor fi toti. Oricum am emotii. Iesim la o bere cica, intr-un local. Ioi.
Maine e Ziua Portilor Deschise la universitate, de la ora 11. De la ora 9 voi fi si eu acolo sa dau o mana de ajutor pentru pregatirea standurilor si organizarea acestora. Simt ca e bine, ca fac ceva, simt ca o sa-mi placa, simt ca o sa creez, simt ca o sa las ceva aici. Deabia astept! Sunt foarte incantata.
Imi doresc sa treaca repede cele 3 luni, sa vin acasa, sa fiu acasa, sa ii vad pe cei dragi si sa ma bucur de ce am acasa. Dar parca mi-ar placea sa nu fuga 3 luni prea repede, sa pot sa experimentez aici tot ce este, sa vad, sa fac, sa umblu, sa lucrez creativ. Cred ca nu sunt eu in masura sa aleg cum sa treaca timpul, dar stiu ca pot sa aleg ce activitati pot sa fac intr-o zi, o saptamana, o luna, 3 luni. Si pe asta ma concentrez. Nu vreau planuri. Vreau sa iau fiecare zi asa cum e si sa fac ce doresc. Daca trebuie sa ma implic, ma implic, daca vreau sa stau in casa sa citesc, asta o sa fac. Si imi pregatesc terenul si organismul pentru alegere si pentru eliberare. Stiu ca suna ciudat putin, dar asa simt. Ca iau o pauza, ca ma eliberez si sa nu ma stresez si ca sunt ok. Si ca totul e ok.
Andreea, doar viata nu e roz si nu e asa cum am vrea noi! Viata poate sa fie roz, frumoasa si perfecta. Depinde de mine. Si nu conteaza care sunt pasii pe care trebuie sa-i fac sa ajung acolo, stiu doar ca o sa ajung. Iau fiecare zi asa cum e si asta e un pas spre ceea ce-mi doresc sa fac.
E zuper. Sunt bine, ma simt bine si totul e ok.
Va imbratisez pe toti cu drag.
No comments:
Post a Comment